Metabolismul proteinelor

Teste la Biochimie

1. Funcţ iile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică

b) [x] catalitică

c) [x] plastică

d) [x] de transport

e) [x] imunologică

2. Funcţ iile biologice ale proteinelor:

a) [x ] antigenică

b) [ ] genetică

c) [x] contractilă

d) [x] energetică

e) [x] reglatoare

3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţ iali:

a) [ ] alanină

b) [x] triptofan

c) [ ] acid glutamic

d) [x] fenilalanină

e) [ ] serină

4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii esenţ iali:

a) [ ] asparagină

b) [ ] cisteină

c) [x] metionină

d) [x] treonină

e) [ ] prolină

5. Selectaţ i aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina

b) [x ] histidina

c) [ ] glicina

d) [x] arginina

e) [ ] fenilalanina

6. Afirmaţ ii corecte referitor la compusul chimic:

a) [ ] este histidina

b) [x] este aminoacid heterociclic

c) [ ] este aminoacid dispensabil

d) [ ] conţ ine ciclul imidazol

e) [x] dă reacţ ia xantoproteică pozitivă

7. Afirmaţ ii corecte referitor la compusul chimic:

HOOC-CH₂-CH₂-CH-COOH

|

NH₂

a) [ ] este asparagina

b) [ ] este glutamina

c) [ ] este aminoacid esential

d) [x] dă reacţ ia ninhidrinică pozitivă

e) [ ] este aminoacid bazic

8. Afirmaţ ii corecte referitor la compusul chimic:

HOOC-CH₂-CH₂-CH-COOH

|

NH₂

a) [ ] este î ncă rcat pozitiv

b) [ ] dă reacţ ia Fol pozitivă

c) [ ] dă reacţ ia xantoproteică pozitivă

d) [x] posedă proprietă ţ i acide

e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric

9. Rolul HCl î n digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul

b) [ ] activează chimotripsinogenul

c) [x] сreează рН optimal pentru acţ iunea pepsinei

d) [ ] creează рН optimal pentru acţ iunea carboxipeptidazelor

e) [x] denaturează parţ ial proteinele alimentare

10. Rolul HCl î n digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţ iune antimicrobiană

b) [ ] este emulgator puternic

c) [x] accelerează absorbţ ia fierului

d) [ ] inhibă secreţ ia secretinei

e) [ ] stimulează formarea lactatului î n stomac

11. Reglarea secreţ iei sucului pancreatic ş i intestinal:

a) [ ] secretina stimulează secreţ ia sucului pancreatic să rac î n bicarbonaţ i

b) [x] secretina stimulează secreţ ia sucului pancreatic să rac î n enzime

c) [ ] pancreozimina este sintetizată î n celulele stomacului

d) [ ] pancreozimina reglează secreţ ia sucului gastric

e) [x ] pancreozimina stimulează secreţ ia sucului pancreatic bogat î n enzime

12. Proprietă ţ ile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale

b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei stomacului

c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare

d) [x] activarea pepsinogenului constă î n scindarea de la capă tul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)

e) [ ] activarea pepsinei are loc î n celulele mucoasei stomacale

13. Proprietă ţ ile pepsinei:

a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţ iunea bicarbonaţ ilor

b) [x] activarea pepsinogenului constă î n proteoliza limitată

c) [ ] pH-ul optimal de acţ iune a pepsinei este 3, 0-4, 0

d) [x] pH-ul optimal de acţ iune a pepsinei este 1, 5-2, 5

e) [ ] este o enzimă lipolitică

14. Pepsina:

a) [x] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă grupă rile -NH₂ ale Phe, Tyr, Trp

b) [ ] acţ ionează asupra tuturor legă turilor peptidice

c) [ ] scindează legă turile peptidice din keratine, histone, protamine ş i mucopolizaharide

d) [ ] scindează proteinele pâ nă la aminoacizi liberi

e) [x] este o endopeptidază

15. Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

b) [ ] este o aminopeptidază

c) [ ] este o carboxipeptidază

d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţ iunea enterokinazei ş i a tripsinei

e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţ iunea HCl

16. Tripsina:

a) [x] Ca⁺⁺ exercită efect activator asupra tripsinei

b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale

c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale

d) [x] transformarea tripsinogenului î n tripsină constă î n proteoliza limitată

e) [ ] activarea tripsinei are loc î n pancreas

17. Tripsina:

a) [ ] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă Lys ş i Arg prin gruparea -NH₂

b) [x] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă Lys si Arg prin gruparea -COOH

c) [x ] pH-ul optimal de acţ iune a tripsinei este 7, 2-7, 8

d) [ ] pH-ul optimal de acţ iune a tripsinei este 1, 5-2, 5

e) [ ] scindează proteinele pâ nă la aminoacizi liberi

18. Enterokinaza:

a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare

b) [x ] scindează de la capă tul N-terminal al tripsinogenului o hexapeptidă acidă

c ) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactiv

d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţ iunea bicarbonaţ ilor

e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţ iunea tripsinei

19. Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală î n formă de chimotripsinogen inactiv

b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin î n formă activă

c) [x] este o endopeptidază

d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc î n pancreas

e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţ iunea tripsinei ş i a chimotripsinei prin proteoliza limitată

20. Chimotripsina:

a) [ ] scindează legă turile peptidice la formarea că rora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH₂

b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului î n formă activă

c ) [ ] scindează proteinele pâ nă la aminoacizi liberi

d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţ ine -OH al Ser ş i inelul imidazolic al His

e) [ ] pH-ul optimal de acţ iune este 1, 5 – 2, 5

21. Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale

c) [x] carboxipeptidaza A conţ ine Zn⁺⁺ ş i scindează de la capă tul C-terminal aminoaczii aromatici

d) [x] carboxipeptidaza A posedă ş i acţ iune esterazică ce se amplifică la substituirea Zn⁺⁺ cu Ca⁺⁺

e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr ş i Trp de la capă tul C-terminal

22. Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidaze

b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat

c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin

d) [x] funcţ ionează preponderent intracelular

e) [x] sunt activate de Mg⁺⁺ ş i Mn⁺⁺

23. Funcţ iile proteazelor:

a) [x] de protecţ ie (coagularea sâ ngelui, liza celulelor)

b) [x] generarea substanţ elor biologic active (hormonilor, agenţ ilor vasoactivi)

c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive

d) [ ] sinteza zimogenilor

e) [ ] sinteza aminelor biogene

24. Absorbţ ia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţ i prin difuzie simplă

b) [ ] transportul AA este activ primar ş i necesită ATP

c) [ x] transportul AA este activ secundar ş i necesită ATP

d) [x] la transportul AA participă Na⁺ , K⁺ -АТP-aza

e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza

25. Absorbţ ia aminoacizilor (AA):

a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA ş i a Na⁺

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA ş i a Na⁺

d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitoză

e) [x] î n celule peptidele ş i proteinele nehidrolizate pot fi scindate de proteazele lizozomale

26. Absorbţ ia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si î n intestinul gros

b) [x] are loc in intestinul subţ ire

c) [x] este dependentă de concentraţ ia Na⁺

d) [ ] este dependentă de concentraţ ia Ca^{+ +}

e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA î nrudiţ i structural

27. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

b) [ ] decurge fă ră utilizare de energie

c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza

d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic

e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

28. Ciclul gama-glutamilic:

a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulare

b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilor

c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legă turilor –CO–NH– din glutation

d) [x] funcţ ionarea ciclului necesită resinteza glutationului

e) [ ] constă din 6 reacţ ii î n care se utilizează 6 molecule de ATP

29. Putrefacţ ia aminoacizilor î n intestin:

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţ iunea enzimelor microflorei intestinale

b) [ ] are loc sub acţ iunea enzimelor proteolitice gastrice ş i pancreatice

c) [x] conduce la formarea atâ t a substanţ elor toxice, câ t ş i a celor netoxice

d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graş i si cetoacizii sunt produse toxice

e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

30. Produsele putrefacţ iei aminoacizilor î n intestin:

a) [ ] scatolul ş i indolul se formează din histidină

b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei

c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei

d) [ ] crezolul ş i fenolul se formează din triptofan

e) [ ] metilmercaptanul ş i acidul sulfhidric se obţ in din serină

31. Neutralizarea produselor de putrefacţ ie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc î n intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric ş i acidul glucuronic

b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)

c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul

d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza ş i arilsulfotransferaza

e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţ elor toxice

32. Produsele de putrefacţ ie a aminoacizilor:

a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţ ie a tirozinei

b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţ ie a triptofanului

c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu

d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţ ională a ficatului

e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţ ie in intestin

33. Compusul chimic:

a) [ ] reprezintă acidul benzoic

b) [x] reprezintă acidul hipuric

c) [ ] se formează î n intestin in procesul de putrefacţ ie

d) [x] se formează î n ficat î n rezultatul conjugă rii benzoil-CoA cu glicina

e) [x] este o probă de examinare a funcţ iei de dezintoxicare a ficatului

34. Reglarea digestiei proteinelor î n stomac:

a) [x] histamina stimulează secreţ ia de HCl ş i mai puţ in secreţ ia de pepsinogen

b) [ ] histamina stimulează secreţ ia de pepsinogen ş i mai puţ in secreţ ia de HCl

c) [ ] gastrina stimulează numai secreţ ia de HCl

d) [x] gastrina stimulează secreţ ia de HCl ş i de pepsinogen

e) [x] gastrina acţ ionează prin AMP ciclic

35. Utilizarea aminoacizilor (AA) î n ţ esuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv ş i a enzimelor

b) [ ] toţ i AA pot fi utilizaţ i î n gluconeogeneză

c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat î n lipide

d) [x] toţ i AA pot fi oxidaţ i pâ nă la CO₂ ş i H₂ O

e) [ ] scindarea AA nu generează energie

36. Că ile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea

b) [ ] transsulfurarea

c) [x] transaminarea

d) [x] decarboxilarea

e) [ ] transamidinarea

37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă

b) [x] intramoleculară

c) [x] hidrolitică

d) [x] oxidativă

e) [ ] omega-dezaminare

38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţ i aminoacizii

b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor ş i a amoniacului

c) [ ] toţ i aminoacizii se supun DA oxidative directe

d) [ ] î n rezultatul DA intramoleculare se obţ in alfa-cetoacizi ş i amoniac

e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x ] are loc sub acţ iunea oxidazelor L- ş i D aminoacizilor

b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD

c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD⁺

d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate î naltă la pH-ul fiziologic

e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi

b) [x] Ser + H₂O → piruvat + NH₃ + H₂O (enzima – serindehidrataza)

c) [ ] Thr + H₂O → piruvat + NH₃ + H₂O (enzima – treonindehidrataza)

d) [x ] His → acid urocanic + NH₃ (enzima – histidin amonioliaza)

e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică

41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [ ] are loc sub acţ iunea enzimei glutamat oxidaza

b) [ x] are loc sub acţ iunea enzimei glutamat dehidrogenaza

c) [ ] este un proces ireversibil

d) [ x] coenzimele sunt NAD⁺ ş i NADP⁺

e) [ ] coenzimele sunt FAD ş i FMN

42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:

a) [x] este un proces reversibil

b) [x] î n dezaminare se utilizează NAD⁺, iar î n reaminare – NADPH

c) [ ] î n dezaminare se utilizează NADP⁺, iar î n reaminare – NADH

d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilor

e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă î n sinteza aminoacizilor dispensabili

43. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

b) [x] este enzimă alosterică

c) [ ] î n calitate de coenzime utilizează FAD ş i FMN

d) [x] ATP ş i GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei

e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

44. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupă rii -NH₂ de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

b) [x] este o etapă a dezamină rii indirecte a aminoacizilor

c) [ ] este un proces ireversibil

d) [ ] Glu, Asp ş i Ala nu se supun TA

e) [ ] numai Glu, Asp ş i Ala se supun TA

45. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor

b) [x] reacţ iile catalizate de transaminaze sunt reversibile

c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat

d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă

e) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul

46. Mecanismul reacţ iei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuş i intermediari (baze Schiff)

b) [ ] î n procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) î n piridoxaminfosfat (PAMP)

c) [ ] î n procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului î n piridoxalfosfat

d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP

e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

47. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice

b) [ ] î n condiţ ii normale posedă activitate î naltă î n sâ nge

c) [ x] î n hepatite creş te preponderent activitatea serică a alaninaminotransferazei (ALT)

d) [ x] î n infarctul miocardic creş te considerabil activitatea serică a aspartataminotransferazei (AST)

e) [ ] ALT ş i AST nu sunt enzime organospecifice

48. COOH-CH₂-CHNH₂-COOH + COOH-CH₂-CH₂-CO-COOH ↔

COOH-CH₂-CO-COOH + COOH-CH₂-CH₂-CH NH₂-COOH

a) [ ] este reacţ ia de transaminare a alaninei

b) [x] este o etapă a dezamină rii indirecte a aspartatului

c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)

d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

e) [ ] î n rezultatul reacţ iei se formează piruvat ş i glutamat

49. CH₃-CHNH₂-COOH + COOH-CH₂-CH₂-CO-COOH ↔

CH₃-CO-COOH + COOH-CH₂-CH₂-CHNH₂-COOH

a) [x] este reacţ ia de transaminare a alaninei

b) [ ] este reacţ ia de dezaminare directă a aspartatului

c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)

d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)

e) [ ] î n rezultatul reacţ iei se formează oxaloacetat ş i glutamat

50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili

c) [x] î n prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul

d) [x] î n etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic

e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H⁺

51. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor

c) [x] î n prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] î n etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid

e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD⁺

52. Transdezaminarea alaninei:

a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei

b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat ş i NH₃

c) [x] include dezaminarea acidului glutamic

d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) ş i glutamatdehidrogenaza

e) [ ] î n procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H⁺

53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:

a) [ ] Ala + H₂O → piruvat + NH₃ + H₂O alanindehidrataza

b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu alaninaminotransferaza

c) [ ] Gln + H₂O → Glu + NH₃ glutaminaza

d) [x] Glu + NAD⁺ + H₂O → alfa-cetoglutarat + NADH+H⁺ + NH₃ glutamatdehidrogenaza

e) [ ] Glu + NADP⁺ + H₂O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H⁺ + NH₃ glutamatdehidrogenaza

54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):

a) [ ] este aminarea directă a piruvatului

b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului

c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic

d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) ş i glutamatdehidrogenaza

e) [ ] î n procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD⁺

55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:

a) [ ] Glu + NH₃ + ATP → Gln + ADP + H₃PO₄ glutaminsintetaza

b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H⁺ + NH₃ → Glu + NAD⁺ + H₂O glutamatdehidrogenaza

c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H⁺ + NH₃ → Glu + NADP⁺ + H₂O glutamatdehidrogenaza

d) [ ] piruvat + NH₃ + H₂O → Ala + H₂O alaninhidrataza

e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat alaninaminotransferaza

56. Transdezaminarea aspartatului:

a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului

b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat ş i NH₃

c) [ ] include dezaminarea asparaginei

d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) ş i glutamatdehidrogenaza

e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat ş i NAD⁺

57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:

a) [ ] Asp + H₂O → oxaloacetat + NH₃ + H₂O aspartatdehidrataza

b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza

c) [ ] Asn + H₂O → Asp + NH₃ asparaginaza

d) [ ] Glu + NADP⁺ + H₂O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H⁺ + NH₃ glutamatdehidrogenaza

e) [x] Glu + NAD⁺ + H₂O → alfa-cetoglutarat + NADH+H⁺ + NH₃ glutamatdehidrogenaza

58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):

a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului

b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului

c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic

d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) ş i glutamatdehidrogenaza

e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat ş i NAD⁺

59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţ i reacţ iile procesului (1) ş i enzimele (2) ce catalizează aceste reacţ ii:

a) [ ] Glu + NH₃ + ATP → Gln + ADP + H₃PO₄ glutaminsintetaza

b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H⁺ + NH₃ → Glu + NAD⁺ + H₂O glutamatdehidrogenaza

c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H⁺ + NH₃ → Glu + NADP⁺ + H₂O glutamatdehidrogenaza

d) [ ] oxaloacetat + NH₃ + H₂O → Asp + H₂O aspartatsintaza

e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat aspartataminotransferaza (AST)

60. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţ ia de transaminare dintre glutamină ş i piruvat

b) [x] catalizează reacţ ia de transaminare dintre alanină ş i alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a ALT creş te î n hepatitele acute ş i cronice, hepatopatiile toxice

d) [ ] are valoare diagnostică î naltă î n infarctul miocardic

e) [ ] î n afecţ iunile hepatice activitatea serică a ALT scade

61. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţ ia de transaminare dintre glutamină ş i oxaloacetat

b) [x] catalizează reacţ ia de transaminare dintre aspartat ş i alfa-cetoglutarat

c) [x] activitatea serică a AST creş te semnificativ î n formele grave ale afecţ iunilor hepatice

d) [x] î n infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale î n 24-48 ore

e) [ ] î n infarctul miocardic ş i afecţ iunile hepatice activitatea serică a AST scade

62. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţ ia de î nlă turare a grupă rii –COOH din aminoacizi î n formă de CO₂

b) [ ] este un proces reversibil

c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare

d) [ ] toţ i aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare

e) [x] î n rezultatul alfa-decarboxilă rii se obţ in aminele biogene

63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):

a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substrat

b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă

c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B₆)

d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B₁)

e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura coenzimei

64. Reacţ ia chimică:

a) [x] e alfa-decarboxilare

b) [ ] e omega-decarboxilare

c) [x] este reacţ ia de formare a histaminei

d) [ ] este reacţ ia de formare a serotoninei

e) [ ] produsul reacţ iei posedă acţ iune vasoconstrictoare

65. Reacţ ia chimică:

a) [ ] este reacţ ia de sinteză a triptaminei

b) [ ] este o reacţ ie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior

c) [ ] produsul reacţ iei inhibă secreţ ia de HCl î n stomac

d) [x] produsul reacţ iei posedă acţ iune vasodilatatoare

e) [x] produsul reacţ iei este mediator î n reacţ iile alergice ş i inflamatorii

66. Reacţ ia chimică:

a) [ ] este reacţ ia de formare a histaminei

b) [x] este reacţ ia de formare a serotoninei

c) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a triptofanului

d) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a tirozinei

e) [x] produsul reacţ iei posedă acţ iune vasoconstrictoare

67. Reacţ ia chimică:

a) [ ] este reacţ ia de formare a histaminei

b) [ ] produsul reacţ iei poseda acţ iune vasodilatatoare

c) [ ] produsul reacţ iei contribuie la secreţ ia de HCl î n stomac

d) [x] produsul reacţ iei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţ iei

e) [x] produsul reacţ iei este mediator î n SNC

68. Reacţ ia chimică:

a) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţ ia de decarboxilare a triptofanului

c) [x] este reacţ ia de formare a dopaminei

d) [ ] este reacţ ia de formare a tiraminei

e) [x] produsul reacţ iei este precursorul noradrenalinei ş i al adrenalinei

69. Reacţ ia chimică:

a) [x] este reacţ ia de decarboxilare a 3, 4-dioxifenilalaninei (DOPA)

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor

c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici

d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scă derea tensiunii arteriale

e) [ ] alfa-metildopa mă reş te tensiunea arterială

70. Reacţ ia chimică:

R-CH2-NH2+ H2O + O2→ R-COH + NH3+ H2O2

a) [ ] este reacţ ia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţ ia de neutralizare a aminelor biogene

c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)

d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul

e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul

71. Reacţ ia chimică:

NH2 NH2

| |

HOOC - CH- (CH2)2- COOH → CH2- (CH2)2- COOH + CO2

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza

b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza

c) [x] produsul reacţ iei este acidul gama-aminobutiric (GABA)

d) [ ] produsul reacţ iei este mediator activator î n SNC

e) [x] produsul reacţ iei este utilizat î n tratamentul epilepsiei

72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- ş i diaminoxidazelor:

a) [ ] tiamina

b) [ ] niacina

c) [x] riboflavina

d) [ ] acidul ascorbic

e) [x] vitamina B6

73. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul

b) [x] tirozina

c) [ ] triptofanul

d) [ ] histidina

e) [ ] glutamina

74. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul

b) [x] histidina

c) [ ] tirozina

d) [ ] fenilalanina

e) [ ] aspartatul

75. Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină

b) [ ] glutamat

c) [ ] tirozină

d) [ ] fenilalanină

e) [x] triptofan

76. Produsele finale ale scindă rii proteinelor simple:

a) [x] CO₂

b) [x] NH₃

c) [ ] CO

d) [x] H₂O

e) [ ] acidul uric

77. Amoniacul se obţ ine î n urmă toarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graş i

c) [x] dezaminarea aminoacizilor

d) [ ] glicoliză

e) [x] degradarea nucleotidelor purinice ş i pirimidinice

78. Amoniacul se obţ ine î n urmă toarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor

b) [x] neutralizarea aminelor biogene

c) [x] putrefacţ ia aminoacizilor î n intestin

d) [ ] gluconeogeneză

e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

79. Reacţ ia chimică:

Glu + NH₃ + ATP → Gln + ADP + H₃PO₄

a) [x] este o reacţ ie de dezintoxicare temporară a amoniacului

b) [ ] are loc doar î n ficat ş i î n rinichi

c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza

d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH₃ de la ţ esuturi spre ficat ş i rinichi

e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului

80. Ciclul glucoză -alanină:

a) [x] este un mecanism de transport al NH₃ din muş chi spre ficat

b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muş chi spre ficat

c) [ ] î n muş chi are loc reacţ ia: NH₃ + piruvat → Ala + H₂O

d) [ ] î n ficat are loc reacţ ia: Ala + H₂O → piruvat + NH₃

e) [x] implică transreaminarea ş i transdezaminarea alaninei

81. Enzimele ş i coenzimele ciclului glucoză -alanină:

a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)

b) [x] glutamatdehidrogenaza

c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT)

d) [ ] tiaminpirofosfat

e) [ ] FAD

82. Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv î n ficat

b) [ ] are loc î n rinichi

c) [ ] este sinteza acidului uric

d) [x] decurge parţ ial î n citoplasmă, iar parţ ial î n mitocondrii

e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH₃

83. Ureogeneza:

a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH₃

b) [x] necesită consum de energie

c) [ ] are loc î n toate ţ esuturile

d) [ ] ureea este compus toxic

e) [x] ureea este sintetizată î n ficat ş i eliminată cu urina

84. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza

b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I

c) [x] ornitincarbamoiltransferaza

d) [ ] glutaminsintetaza

e) [ ] glutamatdehidrogenaza

85. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza

b) [ ] asparaginsintetaza

c) [x] argininosuccinatsintetaza

d) [x] argininosuccinatliaza

e) [x] arginaza

86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

a) [x] arginina

b) [ ] alanina

c) [x] ornitina

d) [x] citrulina

e) [ ] lizina

87. Câ te molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de uree?

a) [ ] 1

b) [ ] 2

c) [x] 3

d) [ ] 4

e) [ ] 5

88. Câ te legă turi macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?

a) [ ] 200

b) [ ] 400

c) [ ] 600

d) [x] 800

e) [ ] 1000

89. Câ te molecule de CO₂ sunt necesare pentru sinteza a 100 molecule de uree?

a) [x] 100

b) [ ] 200

c) [ ] 300

d) [ ] 400

e) [ ] 500

90. Ciclul ureogenetic (prima reacţ ie):

a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul

c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina

d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legă tură macroergică

e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţ ie î n sinteza ureei):

a) [ ] HCO3^- + NH₄⁺ + ATP + H₂O → carbamoilfosfat + ADP + H₃PO₄

b) [x] HCO3^- + NH₄⁺ + 2ATP + H₂O → carbamoilfosfat + 2ADP + H₃PO₄

c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)

e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

92. Selectaţ i reacţ iile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H₃PO₄

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H₃PO₄

c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H₃PO₄

d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H₃PO₄

e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H₄P₂O₇

93. Selectaţ i reacţ iile ciclului ornitinic:

a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H₂O → arginină + fumarat

c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H₄P₂O₇

d) [ ] arginină → H₂N-CO-NH₂ + ornitină

e) [x] arginină + H₂O → H₂N-CO-NH₂ + ornitină

94. Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţ inerea echilibrului acido-bazic

b) [ ] este cuplată cu menţ inerea echilibrului fluido-coagulant

c) [x] î n rinichi glutaminaza catalizează reacţ ia: Gln + H₂O → Glu + NH₃

d) [ ] glutaminaza nu este prezentă î n rinichi

e) [x] NH₃ + H⁺ + Cl^- → NH₄Cl este reacţ ia de formare a să rurilor de amoniu î n rinichi

95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?

a) [ ] serina

b) [x] acidul aspartic

c) [ ] tirozina

d) [x] acidul glutamic

e) [ ] glicina

96. Selectaţ i compuş ii care prin dezaminare pot genera amoniac:

a) [ ] alfa-cetoglutaratul

b) [x] guanina, adenina

c) [x] glutamina

d) [ ] piruvatul

e) [ ] oxaloacetatul

97. NH₃ este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţ iali

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici

c) [x] î n aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului

d) [x] la sinteza glutaminei ş i a asparaginei

e) [x] la formarea să rurilor de amoniu

98. NH₃ este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei

b) [ ] acidului uric

c) [ ] acetonei

d) [ ] beta-hidroxibutiratului

e) [ ] acetoacetatului

99. Selectaţ i aminoacizii care transportă NH₃ de la ţ esuturi spre ficat ş i rinichi:

a) [x] glutamina

b) [ ] glicina

c) [x] alanina

d) [ ] arginina

e) [x] asparagina

100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:

a) [ ] glutamatul

b) [x] aspartatul

c) [ ] glutamina

d) [ ] alanina

e) [x] NH₄⁺

101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze

b) [ ] ligaze

c) [x] oxidoreductaze

d) [ ] liaze

e) [ ] izomeraze

102. Produsele finale de dezintoxicare a NH₃:

a) [ ] glutamina

b) [ ] asparagina

c) [x] ureea

d) [x] să rurile de amoniu

e) [ ] acidul uric

103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic ş i ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH ş i FADH₂ necesar pentru sinteza ureei

b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP

c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul

d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei

e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

104. Azotul neproteic sangvin include:

a) [ ] proteidele

b) [x] ureea

c) [ ] hemoglobina

d) [x] aminoacizii

e) [x] peptidele

105. Azotul neproteic sangvin include:

a) [ ] glucoza

b) [x] creatina, creatinina

c) [x] acidul uric

d) [x] indicanul

e) [ ] corpii cetonici

106. Câ te molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei molecule de alanină pâ nă la CO₂, H₂O ş i NH₃?

a) [ ] 6

b) [ ] 15

c) [x] 18

d) [ ] 38

e) [ ] 36

107. Glicina:

a) [ ] este aminoacid esenţ ial

b) [x] se transformă î n serină

c) [ ] este un aminoacid cetogen

d) [ ] transformarea glicinei î n serină este o reacţ ie ireversibilă

e) [x] la transformarea glicinei î n serină participă N⁵, N¹⁰-СН₂-THF (tetrahidrofolat)

108. Glicina participă la sinteza:

a) [x] nucleotidelor purinice

b) [ ] glutaminei

c) [x] creatinei

d) [x] hemului

e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

109. Glicina participă la:

a) [x] sinteza serinei

b) [ ] sinteza indicanului

c) [ ] sinteza metioninei

d) [x] conjugarea acizilor biliari

e) [x] serveş te ca sursă de grupă ri cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)

110. Glutationul:

a) [x] este o tripeptidă

b) [ ] este o enzimă conjugată

c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane

d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane

e) [x] este alcă tuit din glutamat, cisteină ş i glicină

111. Glutationul:

a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei

b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei

c) [ ] e coenzima catalazei

d) [x] e coenzima glutationperoxidazei

e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)

112. Serina (Ser):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [ ] este aminoacid cetoformator

c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat

d) [x] se poate forma din glicină

e) [ ] participă la sinteza metioninei

113. Serina (Ser):

a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor

b) [x] serveş te ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)

c) [ ] participă la sinteza hemului

d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice ş i pirimidinice

e) [x] î ntră î n componenţ a centrelor active ale serinproteinazelor

114. Cisteina (Cys):

a) [ ] e un aminoacid esenţ ial

b) [x] două molecule de Cys legate prin legă tura disulfidică formează cistina

c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei

d) [ ] Cys participă la sinteza serinei

e) [x] Cys se sintetizează din metionină ş i serină

115. Cisteina (Cys):

a) [x] gruparea –SH a Cys se conţ ine î n centrele active ale unor enzime

b) [ ] este un aminoacid cetoformator

c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor biliari

d) [ ] Cys degradează pâ nă la oxaloacetat ş i NH₃

e) [x] Cys se scindează pâ nă la H₂S, SO₃^2-, SCN^-, NH₃, piruvat

116. Metionina:

a) [ ] este aminoacid dispensabil

b) [ ] se sintetizează din cisteină ş i treonină

c) [x] este aminoacid indispensabil

d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei

e) [ ] este aminoacid cetoformator

117. Metionina (Met):

a) [ ] metionina liberă este donator de grupă ri -CH₃ î n reacţ ii de transmetilare

b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)

c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie

d) [x ] SAM este donator de grupă ri -CH₃ î n reacţ ii de transmetilare

e) [x] î n rezultatul transmetilă rii SAM se transformă î n S-adenozilhomocisteină (SAHC)

118. S-adenozilmetionina (SAM):

a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei

b) [x] este forma activă a metioninei

c) [x] serveş te ca donator de grupă ri -CH₃

d) [ ] serveş te ca donator de adenozil

e) [ ] serveş te ca donator de metionină

119. S-adenozilmetionina (SAM) serveş te ca donator de grupare metil la sinteza:

a) [ ] noradrenalinei

b) [x] adrenalinei

c) [x] creatinei

d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină

e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină

120. Homocisteina:

a) [ ] se obţ ine prin demetilarea metioninei

b) [x] se obţ ine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)

c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei

d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei

e) [ ] este aminoacid proteinogen

121. Fenilalanina (Phe) ş i tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili

c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare

d) [x] sunt aminoacizi micş ti – gluco- ş i cetoformatori

e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

122. Fenilalanina (Phe) ş i tirozina (Tyr) sunt precursorii:

a) [x] catecolaminelor

b) [ ] serotoninei

c) [ ] histaminei

d) [x] triiodtironinei (T₃) ş i tiroxinei (T₄)

e) [x] melaninei

123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):

a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza

b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază

c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază

d) [x ] î n calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterina

e) [ ] deficienţ a ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria

124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate î n metabolismul fenilalaninei ş i al tirozinei:

a) [x] alcaptonuria

b) [ ] boala Hartnup

c) [ ] boala urinei cu miros de arţ ar

d) [x] albinismul

e) [x] fenilcetonuria

125. Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţ a ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] manifestă rile clinice sunt determinate de mă rirea concentraţ iei de tirozină

c) [ ] manifestă rile clinice sunt determinate de micş orarea concentraţ iei de fenilalanină

d) [x] manifestă rile clinice sunt determinate de mă rirea concentraţ iei fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatului

e) [x] se manifestă clinic prin retard mental

126. Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţ a ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat

c) [x] este cauzată de deficienţ a ereditară a homogentizatdioxigenazei

d) [x] urina se î nnegreş te î n contact cu aerul datorită prezen&#